Saturday, November 12, 2011

he's done everything. everything?




A tolerat să-i zici bebișor în fața amicilor lui, care, de atunci, tot așa îi zic.
Niciun fir de păr de pe pieptul lui nu s-a clintit atunci cînd, după ce ați făcut dragoste, i-ai zis că ”n-a fost așa de rău”.
A lăsat apa să curgă la chiuvetă atunci cînd a mers la toaletă.
La el acasă nu mai miroase a pubelă de gunoi, ci a lumînări Diptyque.
S-a uitat cu tine la reality show-uri ieftine și la nenumărate episoade din Dr. House.
Și, în plus, i-a plăcut.
I-a spart fața tipului ăluia care te-a insultat, deși, într-o anumită măsură, o cam meritaseși.
Acum poartă mocasini, trench și eșarfă supradimensionată, după cum l-ai învățat.
Ți-a împrumutat periuța lui de dinți. De două ori.
S-a pus In a relationship pe Facebook cînd te-ai simțit tu nesigură pe tipa aia ce-ar fi dat like și pe aerul pe care-l respira.
N-a mai luat-o în seamă pe prietena ta cea mai bună, deși inițial pe ea își pusese ochii.
Ți-a promis că într-o zi veți avea un cîine, chiar dacă la apartament, ce-i drept, e mai complicat.
Aparent, deja a acceptat că cei doi copii ai voștri se vor numi Emil și Chloe.
Nu ți-a citit niciodată sms-urile. Ok, decît de două ori, dar erau cazuri de forță majoră.
Te-a sărutat în fiecare dimineață, la trezire, nepăsîndu-i de proverbiala morning breath.
A acceptat ca Never gonna give you up de Rick Astley să fie melodia voastră.
A încetat să mai facă pipi în chiuvetă (decît noaptea, cînd tu dormi, dar tot e ceva).
Nu s-a panicat cînd i-ai zis că ți-a întîrziat.
A fost să-ți cumpere pilula de a doua zi. De patru ori.
Nu s-a mai întors pe partea cealaltă imediat după ce ați făcut dragoste. Uneori a rezistat și un sfert de oră, ca să mai discutați un pic.
Cînd ai vrut să mergeți acasă, a mers cu tine, deși abia își comandase încă o bere.
Ți-a ținut capul cînd ți-a fost rău și ai vomitat, spunîndu-ți că nu-i așa grav, se mai întîmplă. Nu te-a privit cu ochi mai puțin îndrăgostiți după.

A făcut totul. Totul?

(În mare, cam despre asta e vorba în Blue Valentine. Perfectly claustrophobic, it's about the hopeless and helpless stages of falling out of love. Without even realizing it. Desperately unaware. Pentru că așa apare. Pe neașteptate. Și e nevindecabil. E ca un foc mocnit, fără culoare, nedefinit, un foc care stă la pîndă în pragul ușilor. N-ai cum să scapi de arsura lui, pentru că e dulce, stăruie, se adăpostește în îndoieli și dăinuie, te mistuie încet pînă ce te calcinează. Arde fără încetare și avansează ritmic, precum maturitatea. Odată ce ai intrat în el, tu îl reinventezi în fiecare zi, îți inventezi incendiul. Estetica lui Cianfrance e uluitoare, iar această magnifică bijuterie cinematografică te arde la rîndul ei. Plus că mai e și Ryan, dar despre el, ehee, ar fi mult prea multe de spus...)

No comments:

Post a Comment